10 Procesul de postprocesare
Imaginea 10.1: Fotografia arată tobarul la concertul lui Milow din 1 septembrie 2011. După efectuarea prioritizată a backup-ului (și arhivării) datelor, este necesar să se facă o selecție a celor mai bune fotografii. Acestea trebuie apoi editate ușor și etichetate.
Abia apoi pot fi salvate separat și să fie disponibile pentru publicare (sperăm: pentru vânzare). Nikon D3S cu 4,0/24-120-mm-Nikkor la o lungime focală de 70 mm. 1/200 secundă, diafragmă 4, ISO 1.600. 
(Foto © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
10.1 Backup și arhivare de date
Înainte de a examina fotografiile sau de a face o selecție, primul pas în procesul de postprocesare este salvarea (și arhivarea) fișierelor originale, care de obicei sunt fișiere RAW pentru fotografiile de concert (datorită condițiilor de iluminare dificile, formatul fișierelor RAW este cel mai potrivit, deoarece din aceste imagini se poate „extrage” cel mai mult). Abia când toate fotografiile au fost salvate corect (și dublate), încep selecția.
Pentru backup există diferite sisteme. Eu prefer o dublă salvare a datelor pe două sisteme RAID diferite („StudioRAID Blueline” pe de o parte și „myRAID” pe de altă parte, ambele de la Certon Systems; disponibile de exemplu la www.calumetphoto.de), care sunt folosite separat din punct de vedere spațial. Redundanța care rezultă din această metodă servește securității datelor, deoarece în cazul în care un sistem RAID este furat sau distrus într-un incendiu, toate fotografiile mele importante rămân disponibile pe celălalt sistem.
Imaginea 10.2: Pentru backup-ul meu în curs de desfășurare, folosesc sistemul RAID „Studioline” de la Certon Systems (RAID = „Redundant Array of Independent Discs” =arii redundante de discuri independente). Acesta este compus din 8 unități de disc, din care pot sări simultan până la 2 unități de disc (și totuși toate datele rămân securizate). În final, fotografiile sunt capitalul nostru, al fotografilor, și ar fi foarte enervant dacă printr-un backup neglijent și neprofesionist am pierde imagini valoroase. Acest sistem este configurat ca NAS (Network Access Storage), adică peste rețea atât angajații pot accesa informațiile, cât și de exemplu clienții de pe internet din întreaga lume. Pentru a evita abuzul și accesul neautorizat, pot fi create foldere cu permisiuni de acces corespunzătoare.
Pentru mine, această soluție este mult mai atractivă (și mai sigură) decât stocarea datelor importante într-un „nor” abstract (adică la un centru de date necunoscut în lume).
(Foto © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Fotografii ar trebui să-și salveze fotografiile conform unui model consacrat, care să le permită să găsească rapid fotografiile atunci când sunt necesare (de exemplu, pentru a fi vândute unei reviste muzicale). Bazele de date sunt foarte potrivite pentru asta. Totuși, aceasta se referă doar la cele mai bune fotografii selectate. Fotografiile complete din sesiunile foto pot fi cel mai bine salvate într-o ordine cronologică, de exemplu după modelul:
…
2013-04-22 - David Garrett - Concert - Berlin
2013-05-16 - Eros Ramazzotti - Concert - Berlin
2013-06-08 - Depeche Mode - Interviu - Berlin
2013-06-09 - Depeche Mode - Concert - Berlin
2013-06-16 - Staatsoper für Alle - Concert - Berlin
2013-07-12 - Blackmail - Concert - Bochum
…
Astfel, se va observa deja în cuprins ce fel de imagini sunt. Sortarea este, din cauza datei prealabile, obligatoriu cronologică ascendentă. Cine a salvat de asemenea cele mai bune, selectate și editate fotografii într-o bază de date este pregătit pentru toate scopurile, deoarece pe de o parte arhivarea poate fi efectuată eficient și, pe de altă parte, imaginile necesare pot fi găsite rapid.
Imaginea 10.3: Cele mai bune fotografii selectate sunt, de asemenea, salvate într-o bază de date pentru a putea fi găsite rapid în solicitările clienților. Pentru asta, este necesară o etichetare profesională, deoarece ulterior solicitarea poate fi filtrată în funcție de etichetele cheie. Violonistul David Garrett la concertul din Berlin de la Filharmonia din 22 aprilie 2013. Canon EOS-1D X cu EF 2,8/300mm. 1/250 secundă, diafragmă 4,0, ISO 4.000. Setare manuală a parametrilor de expunere. Metoda aleasă de măsurare a expunerii: măsurarea spotului.
(Foto © 2013: DAVIDS/Sven Darmer – www.svendarmer.de)
10.2 Selecția fotografică
Mulți fotografi fac greșeala de a face selecția fotografică în grabă; cel mai bine imediat după concert, când toate impresiile sunt încă proaspete. Această abordare este cu siguranță justificată atunci când viteza decide succesul vânzării; de exemplu, în cazul fotografilor de presă, care trebuie să trimită în aceeași seară o selecție de fotografii către ziarul local, astfel încât în ziua următoare fotografia să fie publicată împreună cu un raport despre concert în ziar. Pentru toți ceilalți fotografi de concerte se aplică însă principiul că ar trebui să existe cel puțin o noapte (mai bine: 24 de ore) între fotografiere și selecție. Astfel vei deveni puțin mai „obiectiv”, cel puțin cu puțin mai multă distanță, în alegerea fotografiilor.
Imaginea 10.4: Am ales această fotografie deoarece cred că am reușit să surprind o imagine „tipică” pentru acest concert a artistului. Jan Delay cântă, sare, este îmbrăcat extravagant și stă demonstrativ în prim-plan, în timp ce trupa dispare în partea din spate a scenei. Bineînțeles că există și fotografii similare; dar aceasta este una dintre favoritele mele cu 5 stele. Jan Delay la concertul său de la festivalul de corturi Ruhr din Bochum/Witten pe 20 august 2010. Nikon D3S cu 2,8/24-70-mm-Nikkor la o lungime focală de 24mm. 1/1000 secundă, diafragmă 3,5, ISO 3.200. (Foto © 2010: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Ce program este folosit pentru selecție este în principiu neimportant. Eu folosesc Bridge de la Adobe.
Aproape toate programele de selecție a imaginilor împărtășesc ideea că prioritățile pot fi atribuite fotografiilor; de exemplu, prin acordarea de culori sau prin utilizarea de stele. Este recomandabil să evaluezi, într-o primă etapă, toate fotografiile aparent cele mai bune cu trei steluțe *** la o dimensiune de vizualizare medie.
În a doua trecere următoare, când vor fi afișate doar fotografiile cu trei stele *** sau mai mult, cele mai bune din prima trecere vor fi evaluate fie cu patru stele **** fie favoritele principale cu cinci stele *****. Fotografiile care sunt puțin mai slabe decât mediocritatea celor evaluate cu trei steluțe *** vor fi retrogradate prin acordarea a două steluțe ** și vor dispărea din afișare (deoarece vor fi afișate doar fotografiile care au trei steluțe *** sau mai multe).
În final, într-o altă trecere, vei examina toate fotografiile la o dimensiune mare, care au fost evaluate în trecerea anterioară cu patru **** sau cu cinci stele Trebuie acum să evaluezi cu cinci stele toate fotografiile care urmează să fie editate și adăugate pentru vânzare. Prin această abordare succesiv-sistematică vei reuși să identifici cele mai reușite fotografii chiar și din imagini/motive foarte similare. În plus, vei păstra o vedere de ansamblu asupra faptului câte fotografii de top au fost cu adevărat create la concert și câte fotografii au fost selectate pentru procesare ulterioară.
10.3 Sfaturi de Editare a Imaginilor
Fotografia de concert este considerată în general o fotografie cu caracter documentar. Aceasta se datorează faptului că majoritatea publicațiilor sunt realizate în cadrul reportajelor despre concerte. Astfel, este logic să li se ofere cititorilor (ziare și reviste) materiale fotografice autentice și nealterate.
În acest caz, editarea imaginii va fi realizată doar foarte discret. Luminozitatea și contrastul vor fi optimizate, nuanțele cromatice prea puternice (adesea cauzate de iluminarea nefericită a reflectoarelor) vor fi filtrate.
Reducerea zgomotului este adesea necesară, deoarece multe fotografii de concert sunt inevitabil capturate cu o sensibilitate luminată ridicată (ISO 3.200 și mai mare). Reducerea zgomotului ajută la diminuarea zgomotului vizual deranjant, astfel încât să poți livra fotografii tehnic corecte (sau cel puțin mai bune).
Figura 10.6: Camera Raw oferă posibilitatea de a efectua reducerea zgomotului la dezvoltarea fișierelor RAW pentru fotografiile. Această funcție este apreciată de mulți fotografi de concerte, deoarece datorită condițiilor relativ slabe de lumină din cele mai multe concerte, trebuie să setăm sensibilități ISO de adesea 3.200 ISO sau chiar mai mult pentru a fotografia relativ stabile (fără stativ!). Aici este ilustrată o reducere a zgomotului exemplară pentru una dintre fotografiile mele (pentru o evaluare mai bună a efectului, la o vedere de ansamblu a imaginii de 100%, consultați pagina următoare).
(Foto © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Figura 10.7: Culcha Candela la 20 august 2011 la Zeltfestival Ruhr. Nikon D3S cu 4,0/24-120mm Nikkor, la o lungime focală de 24mm. 1/500 secundă, diafragmă 4,0, ISO 3.200.
(Foto © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Figura 10.8: Udo Lindenberg în concert la Berlin la 15 octombrie 2008. Post-procesarea celor mai bune (selectate) fotografii este inclusă. Cel puțin luminozitatea și contrastul trebuie verificate la fiecare fotografie și, dacă este cazul, optimizate. Afișarea imaginii (prin intermediul Photoshop: Filtru> Filtre de accentuare > Accentuare neclară), înainte ca fotografiile să fie publicate, este și ea importantă. Asigurați-vă că nu exagerați cu accentuarea și este ultimul pas înainte de predarea imaginii!
(Foto © 2012: DAVIDS/Sven Darmer – www.svendarmer.de)
Modificarea culorii imaginii poate fi considerată un interferență permisibilă, fără ca captura să-și piardă autenticitatea. În special, ziarele au publicat anterior fotografiile oricum în alb și negru. După ce majoritatea ziarelor au trecut la tiparul color și acum prezintă toate paginile în culoare, acest lucru s-a schimbat; dar fotografiile alb-negru sunt încă "la modă" și la fel de populare atât la tineri, cât și la bătrâni.
Ar trebui să ținem cont totuși că nu toate fotografiile arată la fel de bine în alb și negru; pentru unele, cromaticitatea joacă un rol prea important în a decide dacă fotografia funcționează sau nu. Alte imagini sunt mult mai expresive în alb și negru, motiv pentru care fiecare fotograf este îndemnat să-și examineze fotografiile de concert pentru a vedea dacă există capturi care ar putea fi îmbunătățite prin editare pentru a îmbunătăți percepția spectatorului de imagine.
Figura 10.9: Aici sunt trei exemple ale aceleiași fotografii: Fotografia de mai sus arată originalul. Nu este editată, culorile roșu și albastru din fundal au o puternică semnificație. La o primă vedere, ai spune probabil că culorile din această fotografie sunt esențiale pentru efectul vizual. După eliminarea culorii (aici realizată simplu prin reducerea completă a saturației), rezultă o fotografie alb-negru (mijloc), care în comparație cu originalul pare plictisitoare, palidă (și chiar lipsită de culoare). În comparație directă, probabil fiecare ar prefera originalul. Cu toate acestea, abilitățile editorului de fotografii joacă de asemenea un rol important în editarea unei imagini. După cum se observă în acest exemplu, reducerea pură a saturației culorii pentru a obține o imagine alb-negru nu este întotdeauna optimă. Alte pași de editare sunt necesari, dacă doriți să aveți un efect semnificativ. Aici am decis să conferim fotografiei alb-negru o notă mult mai caldă, tonifiind-o sepia (fotografia de jos).
Când compar acum asta cu originalul, îmi place mult mai mult, deoarece culorile puternice roșu și albastru nu mai atrag atenția de la cântăreț. Fotografia se potrivește acum muzicii parțial linistite a lui Milow mai bine decât originalul colorat. Concert Milow pe 1 septembrie 2011. Nikon D3S cu Nikkor 1,4/85mm. 1/160 secundă, deschidere 2,2, ISO 1.250.
(Fotografie © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Figura 10.10: În Photoshop am salvat o secvență de comenzi standardizată sub Acțiuni pentru a converti fotografii color în sepia. Aceasta nu numai că economisește timp, dar garantează și faptul că majoritatea fotografiilor convertite de mine în sepia se potrivesc între ele. Dacă faci tonifierea sepia individual de fiecare dată, poate apărea situația în care fotografiile par diferite și nu se potrivesc între ele. Cu toate acestea, îmi rezerv dreptul ca tonul să fie schimbat în mod individual, în cazuri izolate - de exemplu, atunci când nu sunt 100% mulțumit de secvența standard. Oportunitatea în Photoshop de a salva secvențe de comenzi de editare sub Acțiuni (și de a le denumi) este de mare ajutor atunci când vrei să editezi mai multe fotografii (de exemplu, pentru un client) în mod similar.
În cazuri izolate, modificările suplimentare ale imaginilor sunt perfect legitime sau chiar utile, mai ales dacă nu vrei să folosești fotografiile pentru raportările presei, ci planifici publicații care nu sunt legate de un anumit concert sau artist (adică „neutre” pe bună dreptate).
Figura 10.11: De obicei, nu-mi place să distorsionez fotografiile. Te saturi rapid de astfel de efecte. Ocazional, însă, atunci când ai nevoie de fotografii abstracte care să se potrivească subiectului „muzică”, dar să nu fie asociate individual cu un artist sau o trupă, sunt un mijloc eficient de distorsiune. Nikon D3S cu Nikkor 4/24-120mm la o distanță focală de 105mm utilizată. 1/200 secundă, deschidere 4,0, ISO 2.500. Setarea manuală a parametrilor de expunere.
(Fotografie © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Figura 10.12: Îmi plăcea foarte mult „efectul plăcilor” din această fotografie, după ce am modificat-o și din punct de vedere cromatic. În special atunci când folosești filtrele Photoshop, trebuie să ai grijă să nu utilizezi prea des astfel de efecte. De asemenea, este indicat să nu aplici mereu aceleași setări pentru aceste efecte, ci să le personalizezi de fiecare dată pentru fiecare fotografie și să vezi ce combinații de parametri aduc cel mai bun efect. Sunrise Avenue în concert pe 27 august 2012. Nikon D4 cu Nikkor 1,4/85mm. 1/640 secundă, deschidere 2,5, ISO 2500. Prioritate la deschidere (automat de timp).
(Fotografie © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Figura 10.13: Inițial am fost un fotograf alb-negru. Nu puteam face nimic cu culorile care apăreau aleator în majoritatea fotografiilor; reducerea la alb-negru (sau deseori și sepia) făcea fotografiile mele mai expresive și interesante în opinia mea. La un moment dat, încă pe vremea analogică, când se fotografia cu film, am descoperit „crucificarea” fotografiilor mele (un film de diapozitiv este expus și apoi dezvoltat ca un film negativ, în C41 în loc de E6).
Rezultatul a fost că, după ce am descoperit filmul potrivit pentru nevoile mele, fotografiile au devenit mult mai intense din punct de vedere al culorilor, cu contraste mai puternice. Acest lucru funcționează de asemenea în fotografia digitală: Prin intermediul comenzilor Saturație culori și Curbe de gradare poți crea fotografii extrem de colorate și cu un aspect aproape grafic datorită contrastelor.
Fotografia de mai sus arată captura originală. Într-un prim pas, am făcut imaginea mai îngustă prin tăierea unei bucăți de la marginea de jos; de asemenea, am mărit foarte mult Saturația culorilor a capturii pentru a obține culorile vibrante (a se vedea fotografia din mijloc). Suntem eroii la concert pe 25 august 2011. Nikon D3S cu Nikkor 1,4/85mm. 1/250 secundă, deschidere 3,5, ISO 2.000. Setarea manuală a parametrilor de expunere.
(Fotografie © 2011: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
Figura 10.14: Pentru mai multă abstracție și pentru a obține un efect aproape grafic, într-un al doilea pas am mărit contrastul fotografiei folosind Curbe de gradare în Photoshop.
Notă: Posibilitățile de editare și distorsionare a imaginilor sunt aproape nelimitate, în special folosind Photoshop. Cu toate acestea, ai grijă cum sunt destinate să fie utilizate fotografiile tale. O editare sau distorsionare prea puternică poate contrazice scopul unei raportări autentice a concertului.
Dacă fotografiile sunt expuse în galerii, scopul este exprimarea artistică a fotografiilor în sine și mai puțin a muzicienilor reprezentați, astfel că distorsionările de orice fel sunt un mijloc potrivit pentru artistul fotograf de a-și exprima punctul de vedere.
Orientarea către scopul publicării este așadar un mod bun de a decide câtă editare de imagine este permisă și necesară.
10.4 Prezentarea
Cei care își expun fotografiile publicului ar trebui să se gândească să le prezinte cât mai „șic”. Un cadru în jurul fotografiei (în Photoshop acesta se creează prin comanda Workspace) are același rol ca în vremurile analogice, paspartul.
Investiția „suplimentară” necesară pentru a prezenta fotografiile într-un mod „șic” merită în toate privințele. Fotografiile par astfel mai elegante, de o calitate superioară.
Dacă intenționezi să folosești text (cum ar fi numele fotografului) pe fotografie sau pe paspartout, ar trebui să folosești o „culoare” neutră (negru, gri sau alb) sau o culoare prezentă și în imagine.
Figura 10.15: Pentru a face ca rama albă ("substitutul pardoselei") să iasă în evidență față de fundalul de hârtie albă, am colorat colțurile cu vopsea (în Photoshop: folosind o pensulă foarte moale care atinge doar colțurile). Concertul lui Jan Delay cu formație în data de 20 august 2010 la festivalul Zeltfestival Ruhr. Nikon D3S cu obiectiv 2,8/24-70-mm-Nikkor folosind o distanță focală de 70mm. Timp de expunere 1/1250 secundă, diafragmă 3,5, ISO 3.200. Prioritate la diafragmă (automat de timp).
(Foto © 2010: Jens Brüggemann – www.jensbrueggemann.de)
10.5 Indexare
Când se transmit fotografii în scopuri comerciale, în special la utilizatorii profesioniști (redacții, agenții de imagine, etc.), este important ca informațiile importante despre conținutul fotografiei să nu lipsească.
În fotografie de concert, acestea includ: numele trupei care cântă, numele artistului principal din fotografie, locul evenimentului și orașul unde a avut loc concertul (de exemplu, "Stadionul Olimpic din Berlin"), data și ora efectuării fotografiei, detalii speciale (cum ar fi "ultimul concert cu formația sa înainte de a o părăsi") și desigur numele autorului fotografiei și alte informații despre drepturile de autor (de exemplu, în cazul publicării, menționarea nu doar a numelui fotografului, ci și a adresei de internet).
De asemenea, poate fi utilă includerea informațiilor referitoare la contul bancar, astfel încât utilizatorii comerciali să aibă datele necesare pentru transferul drepturilor de licență (în plus față de factură, în cazul în care, se pare, aceasta nu ajunge vreodată).
Figura 10.16: Cuvintele-cheie (termenii de căutare) ajută la căutarea imaginilor pentru anumite scopuri de utilizare. Fotografia de mai sus poate fi găsită cu ușurință atunci când sunt căutate fotografii legate de subiectele muzică live, concert, muzică clasică, spectacol pe scenă, etc. Și de asemenea, în ceea ce privește tema "Persoane cu deficiențe de vedere", fotografia de mai sus ar fi preselectată datorită indexării. Ar putea fi publicată, de exemplu, într-un articol despre artiștii cu deficiențe de vedere. Andrea Bocelli pe 15 mai 2013 la concertul susținut la Filarmonica din Berlin. Canon EOS-1D X cu obiectiv EF 2,8/300mm. 1/200 secundă, diafragmă 4,0, ISO 3.200. Prioritate la obturator (automat de diafragmă). Metoda de măsurare a expunerii aleasă: măsurare integrală cu accent pe mijloc. (Foto © 2013: DAVIDS/Sven Darmer – www.svendarmer.de)
Notă: Indexarea ajută la identificarea rapidă a imaginilor care corespund subiectului căutat. Cu toate acestea, ar trebui să fie listate doar cuvinte-cheie relevante. Unii fotografi (de concerte) sunt puțin generoși cu atribuirea termenilor de căutare, ceea ce face ca fotografiile să apară des în căutările, dar rareori să fie într-adevăr relevante pentru subiect. Acest lucru poate deteriora rapid relația cu clientul, motiv pentru care alegerea cuvintelor-cheie ar trebui să fie cu adevărat bine chibzuită și potrivită conținutului fotografiei.
Figura 10.17: Percuționistul Martin Grubinger la concertul susținut la Filarmonica din Berlin în data de 11 aprilie 2012. În timp ce scriam acest tutorial, cuvintele-cheie ale colegului meu Sven Darmer din informațiile fișierului Photoshop mi-au fost foarte utile, deoarece fără ele nu aș fi știut numele tuturor muzicienilor. Canon EOS-1D Mark IV cu obiectiv EF 2,8/300mm. 1/160 secundă, diafragmă 2,8, ISO 1.600. Prioritate la obturator (automat de diafragmă). Metoda de măsurare a expunerii: măsurare integrală cu accent pe mijloc.
(Foto © 2012: DAVIDS/Sven Darmer – www.svendarmer.de)
Vă doresc tot timpul "Lumină bună" și multe concerte minunate!
Jens Brüggemann, aprilie 2014
