Bancurile și anecdotele despre Dumnezeu și Biserica pe care le găsești aici sunt doar pentru umor. Ele sunt menite doar să amuze și nu au intenția de a răni sentimentele oamenilor credincioși sincer.
Umorul este un limbaj universal care unește oamenii. Ajută la privirea lumii dintr-o altă perspectivă și la dezamorsarea situațiilor tensionate. Când vine vorba de religie și ateism, anecdotele și bancurile pot fi o modalitate de a promova înțelegerea între oameni cu vederi diferite. Asemenea umor permite să se reducă tensiunile, să se amuze și simultan, să se stârnească la gândire.
Expresia "Căile Domnului sunt însondabile" sună ca "Administrația nu își asumă responsabilitatea". Sau: "Părinții nu sunt responsabili de copiii lor".
Surprinzător, dar atunci când un credincios îi spune altui credincios că l-a văzut pe Dumnezeu ieri, acela nu îi va crede.
În grădiniță, o fetiță pictează entuziasmată ceva. Educatoarea:
— Ce pictezi acolo?
— Pe Dumnezeu.
— Dar nimeni nu știe cum arată El!
— Acum vor ști!
Preotul se adresează micuțului Gregor:
— Hans, te rogi înainte de masă?
— Nu, mama mea gătește bine. :)
Părintele Alex adună donații pentru o capelă de trei ani, dar până acum a reușit doar să își cumpere un Audi.
— Iartă-mă, Sfinte Părinte, pentru că am păcătuit. Vineri trecut am dormit cu un bărbat.
— Și nu l-ai sunat la telefon înapoi?
— Ce?
— Exact asta!
Un preot care a fost excomunicat din biserică poate lucra ca barman. El este obișnuit să asculte mărturiile vizitatorilor.
O călugăriță s-a dus la spovedanie la un preot și a spus:
— Părinte, am păcătuit, mă copleșește mândria. În fiecare zi mă uit în oglindă! Și atunci, când o fac, mă admir și gândesc: "Oh, cât de frumoasă sunt!"
— Ei bine, asta nu este un păcat, sora, este o greșeală!
Viata ne este dată o singură dată, și trebuie trăită în așa fel încât după moarte să nu fim vânduți ca donatori de organe.
Un preot trebuie să fie pur și simplu bogat, altfel ar fi prea ușor pentru Satan să-l ispășească cu bani.
Un preot discută cu un ateu despre miracole. Ateul protestează vehement împotriva existenței acestora. Atunci preotul începe să dea exemple:
— Să zicem că o persoană cade de pe turn și rămâne în viață, ce este asta?
— Ehm... asta este întâmplare!
— Bine, preotul nu renunță, și dacă aceeași persoană cade a doua oară de pe turn și rămâne din nou în viață?
— Ei bine, asta este noroc! ... răspunde ateuul.
Apoi preotul îl întreabă a treia oară:
— Să presupunem că aceași persoană cade a treia oară de pe turn și rămâne din nou în viață. Ce este asta?
— Ehm... asta... este obișnuința!
Doamne! Am cerut cu adevărat să am în sfârșit pe cineva. Dar de ce viermi?!
Cine poate explica de ce poți chema diavolul, dar nu și pe Dumnezeu? Este diavolul mai puțin ocupat sau pur și simplu mai comunicativ?
— Tată, am păcătuit: desfrânare, beție, beție…
— Știu, fiica mea.
— De unde?!
— Te urmăresc pe Instagram
— Doamne, de ce chiar zece porunci? Nu ar putea fi doar cinci? — Moise! Nu acționa! — Unde scrie că nu trebuie să acționez?!
— Ar trebui să punem toate datoriile lumii pe un tip și apoi să-l omorâm.
— Cred că tocmai ai inventat creștinismul.
Toate religiile încearcă să răspundă la două întrebări: De ce trăim și de ce ne merge așa de rău?
Principala problemă a ateismului este că există mii de oameni pe lume care ar trebui să ardă în iad. Dar nu există iad.
Dacă rugăciunile ar ajuta, ar fi interzise în sport la fel ca dopajul.
Un ateu moare și se trezește în Rai. Dumnezeu îi spune:
— Ei bine, acum crezi?
Ateul răspunde:
— Da, dar asta nu schimbă nimic.
Un bărbat merge la o întâlnire, întârzie, este nervos și nu găsește loc de parcare. Ridică fața spre cer și spune:
— Doamne, ajută-mă să găsesc un loc de parcare. Atunci mă voi opri să mai beau și voi merge la biserică în fiecare duminică!
Deodată apare ca prin minune un loc liber.
Bărbatul se întoarce din nou spre cer:
— Ah, deja e bine. Am găsit unul!
Martorii lui Iehova ar avea mult mai mulți adepți dacă și-ar începe conversațiile cu cuvintele:
— Avem un litru de vodcă. Vreți să discutăm despre Dumnezeu?
Un elev îl întreabă pe rabin:
— Rabin, de ce răspunzi mereu la o întrebare cu alta?
— De ce nu?
Am văzut un videoclip în care un preot scoate diavolul dintr-o bătrână în biserică. Ce ambiții trebuie să aibă diavolul pentru a intra într-o pensionară din Berlin!
Dacă Dumnezeu ar fi o femeie, nu aș ajunge doar în iad, dar nici nu aș afla de ce.
Dacă Dumnezeu a creat soarele abia în a patra zi, de unde știa că au trecut deja patru zile?
Ofrandele sunt cel mai bun exemplu că într-un cadou contează gestul. Probabil că Dumnezeu nu are nevoie de o capră neagră, dar totuși este frumos.
Când eram mic, m-am rugat pentru o bicicletă. Apoi am înțeles că Dumnezeu lucrează altfel: am furat o bicicletă și m-am rugat pentru iertare.
Și Dumnezeu a zis:
— Fie lumină! Și viteza luminii în vid să fie de trei ori zece la puterea șapte!
Apoi s-a gândit și a hotărât:
— Ah, ce rost are, să fie de trei ori zece la puterea opt!
Spune oamenilor că există cineva în Cer care a creat universul, și majoritatea vor crede. Spune-le că vopseaua nu s-a uscat încă, și își vor baga degetul să se asigure.
Gleretele adunate aici își propun să ajute la abordarea unor subiecte serioase cu un zâmbet și să arate că chiar și convingerile diferite pot fi o sursă de bucurie și solidaritate. Cel mai important este să nu te lași doar în râs, ci și să te înțelegi unul pe altul și să accepți diversitatea opiniilor. Sperăm că aceste glerete nu te-au ofensat, ci ți-au ridicat starea de spirit și ți-au adus un strop de lumină în ziua ta. Continuă să cauți umor în tot ceea ce faci! Face viața mai plăcută.